Declaratia 101

Presupunem ca o societate a realizeaza profit impozabil, pe cumulat in trimestrul III 2009 de 27.000.000 lei. Ea
achizitioneaza in trimestrul IV un utilaj care se inscrie la subgrupa 2.1 in valoare de 500.000 lei. Profitul contabil
la finele anului este de 70.000.000 lei, din care in t rimestrul IV de 16.000.000 lei.
Profitul impozabil este pe cumulat de 22.500.000 lei. Pentru primele trei trimestre impozitul calculat si ac hitat a
fost de 2.800.000 lei.
Impozitul aferent investitiei este de 80.000 lei.
16% x 500.000 = 80.000 lei
Pentru trim. IV impozitul pe profit este:
22.500.000 x 16% = 3.600.000 lei
3.600.000 – 2.800.000 = 800.000 lei
Datorita faptului ca profitul contabil de 16.000.000 lei acopera v aloarea investitiei, rezulta ca
impozitul scutit este de 80.000 lei (500.000 x 16%).
Din valoarea totala de 800.000 lei a impozitului pe profit se sca de suma de 80.000 lei care este
aferenta investitiei.
800.000 – 80.000 = 720.000 lei
Valoarea fiscala a investitiei este zero, deoarece a fost integral acoperita din profitul contabil.
500.000 – 500.000 = 0
Din punct de vedere contabil au loc urmat oarele inregistrari:
% = 404 595.000
2131 „Furnizori de imobiliz” 500.000
„Echipamente tehnologice”
4426 95.000
„TVA deductibila”
404 = 5121 595.000
„Furnizori de imobiliz” „Conturi la banci, in lei”
691 = 441 3.520.000
„Cheltuieli cu impozit pe profit” „Impozit pe profit”
681 = 2813 62.500/an
„Cheltuieli de expl Amortiz instal, mijl transp,
priv amortiz imobiliz” animalelor si plantatiilor”
Cadou special pentru utilizatorii www.portalcontabilitate.ro
*******************************************************************************************
©2010 Rentrop&Straton, Grup de Editură şi Consultanţă în Afaceri 4
In cazul in care, ca urmare a aplicarii facilitatii, prin compararea impozitului pe profit cu impozitul minim, rezultate
din transele de venit realizat in anul 2008, se constata ca impozitul pe profit este mai mi c se plateste impozitul
minim.
Din punct de vedere contabil nu se face nicio in registrare a profitului reinvestit. In conturile 691 „Cheltuieli cu
impozitul pe profit” si ct. 491 „Impozit pe profit” se trece valoarea impozitului diminuat cu reducerea calculata. In
exemplul prezentat, impozitul anual inregistrat este 3.520.000 lei (3. 600.000 – 80.000). Aceasta valoare finala ar
trebui sa se regaseasca in Declaratia 101 la rd. 44. Totodata, este de retinut ca suma reprezentand cheltuiala cu
amortizarea de 62.500 lei este considerata cheltuiala nedeductibila.
Elena Ionescu, expert contabil
Rezerva legala. Declaratia 101
Intrebare:
La 31.12.2009 o societate cu capital social subscris si varsat de 200.000 lei are (inainte de determinarea
impozitului pe profit pe trim IV) urmatoarea situatie: sold creditor al contuilui 121 egal cu 214. 208, rulaj cumulat
al contului 691 de 12.245 si cheltuieli nedeductibile totale de 14.228 lei. Care este baza de calcul a procentului
de 5% pentru prelevarea rezervei legale tinand cont de faptul ca este primul an de functionare si este primul
termen la care se va constitui aceasta rezerva?
Exista o prevedere legala care sa oblige la constituirea intregii rezerve legale (daca rezultatul o permite) chiar
daca ea nu ar fi in intregime deductibila la calculul impozitului pe profit?
Raspuns:
Potrivit reglementarilor Legii contabilitatii 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 19,
rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stab ileste la inchiderea acestuia.
Rezultatul definitiv al exercitiului reprezinta soldul final al c ontului de profit si pierdere.
Sumele reprezentand rezerva legala prevazuta de Legea societatilor comerciale, se inregistreaza prin articolul
contabil 129 „Repartizarea profitului” = 106 „Rezerve”.
Profitul contabil ramas dupa aceasta repartizare se prei a la inceputul exercitiului financiar 2010.
Referitor la calculul rezervei, mentionam ca prevederile aplicabile sunt:
- contabile, art. 19 din Legea contabilitatii si pct. 248 din OMFP 3055/2009, mai sus prezentate ;
- juridice, art. 183 din Legea societatilor comerciale 31/1990, republicata cu modificarile ulterioare, care
dispun ca din profitul societatii se va prelua in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de
rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea par te din capitalul social;
- fiscale, art. 22 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care
prevad ca rezerva legala se calculeaza prin aplicarea cotei de 5% asupra profitului contabil, inainte de
determinarea impozitului pe profit, din care se sca d veniturile neimpozabile si la care se adauga
cheltuielile aferente acestor venituri.
Din punct de vedere fiscal, aceasta suma era deductibila trimestrial, fara a se inregistra insa in evidenta
contabila.
Pentru a putea stabili baza impozabila la care s e aplica cota de 5% este necesar sa calculati profitul contabil
final, iar calculul rezervei o puteti face pana la data depunerii Declaratiei 101. Suma legala a rezervei este
prevazuta de Legea societatilor comerciale.
Elena Ionescu, expert contabil
Cadou special pentru utilizatorii www.portalcontabilitate.ro
*******************************************************************************************

Impozit profit. Trimestrul IV
Intrebare:
O societate are urmatoarea situatie:
tr1-profit-plateste imp profit 30000lei
tr2-pierdere-plateste imp min 1434lei
tr3-pierdere-plateste imp min -2151lei
tr4-profit-calculeaza imp profit 24000lei
iprofit24000>iminim 2151lei, rezulta de plata imp profit
De plata: 24000-30000-1434-2151=-9585lei
Pentru declaratia 101 rezulta un impozit de recuperat de 9585lei. Este corect?
O inspectoare mi-a precizat ca pentru tr4 ar fi pierdere si atunc i trebuie platit impozit minim.
Nu trebuie facuta regularizarea la sfarsitul anului, iar impozitul pe profit, nu se calculeaza cumulat?
Raspuns:
Inteleg ca, impozitul de 24.000 lei care este trecut de Dvs. ca fiind aferent trimestrul IV este calculat cumulat de
la inceputul anului, acesta fiind impozitul calculat pentru anul 2009 si nu impozitul datorat in trimestru.
Aveti doua posibilitati:
1. daca definitivati situatiile financiare ale anului 2009 pana la data de 25 februarie 2010, atunci pentru trim IV nu
declarati nimic pe Declaratia 100 la 25 ianuarie 2010 urmand sa depuneti Declaratia 101 privind impozitul pe
profit pana la data de 25 februarie 2010.
Impozitul datorat se determina astfel: se compara impozitul pe profit efectiv determinat in cursul anului 2009 – in
cazul Dvs. suma de 24.000 lei cu impozitul minim de plata aferent anului 2009 (care se determina pentru 8 luni -
de la data intrarii in vigoare a OUG 34/2009, in functie de veniturile realizate in anul 2008), si se plateste suma
cea mai mare dintre ele. Inteleg ca va i ncadrati la impozit minim pentru 8 luni = 8.604/12 x 8 transa de impozit
de 8.604 lei /an = 5.736 lei.
Astfel, impozitul calculat de 24.000 este mai mare decat impozitul minim de 5.736 lei, astfel ca datorati suma de
24.000 lei. Intrucat in cursul anului ati ca aveti de recuperat suma de 9.585 lei. platit suma de 33.585 lei
2. Daca nu definitivati inchiderea exercitiului financiar pana la data de 25 februarie 2010 atunci pentru trim. IV
sunteti obligati sa declarati si sa platiti suma declarata la tri m.III 2009 respectiv impozitul minim de 2.151 lei.
Astfel, la 25 ianuarie veti declara pe D 100 la rubrica impozit minim suma de 2.151 lei, urmand ca sa efectuati
regularizarea impozitului pe anul 2009 si depunere D101 pana la data de 25 aprilie 2010. In a ceasta situatie veti
avea de recuprat de la bugetul de stat suma de 11.736 lei.
Irina Coma, expert contabil
Inchidere cont profit si pierdere
Intrebare:
Cum se face inchiderea contului de profit si pierdere la 31 decembrie 2009? Cont: 121, 129, 106, 117?
Care sunt cheltuielile deductibile partial (si in ce cuantum) si nedeductibile la calculul impozitului pe profit,
respectiv veniturile neimpozabile cu particularitatile lor pentru un srl cu obiect de activita te consultanta software?
Cum se procedeaza cu impozitul pe profit, in conditiile in care la trim I, II, III s -a inregistrat impozitul minim iar la
trimestrul IV impozit pe profit?
Cadou special pentru utilizatorii www.portalcontabilitate.ro
*******************************************************************************************
©2010 Rentrop&Straton, Grup de Editură şi Consultanţă în Afaceri 6
Ce note se fac si cum se procedeaza cu declaratia 101, privind impozitul pe profit?
Raspuns:
1. Cum se face inchiderea contului de profit si pierdere la 31 dec 2009; ma refer la 121, 129, 106, 117?
Conform pct. 222 (4) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV -a a Comunitatilor Economice
Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme c u directivele europene, aprobate prin
OMFP 1.752/2005, sumele reprezentand rezerve constituite din profitul exercitiului financiar curent, in baza unor
prevederi legale, se inregistreaza prin articolul contabil 129 = 106. In anul urmator, profitul contabil ramas dupa
aceasta repartizare se preia in contul 117, de unde urmeaza a fi repartizat pe celelalte destinatii legale.
Note contabile privind inchiderea cont 121:
la 31.12.2009, daca aveti profit, veti efectua urmatoarele inregistrari contabile_
129 „Repartizarea profitului” = %
1061 „ Rezerve legale” pana la limita a 20% din Capitalul social
1171 „Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita”
- in luna ianuarie 2010 se fac inregistrarile:
121 „ Profit si pierdere” = 129 Repartizarea profitului”
la data aprobarii situatiilor financiare se efectueaza inregistrarile contabile privind repartizarea
profitului pe destinatii conform Hotararii AGA, astfel:
1171 „Rezultatul reportat reprezentand profitul = %
nerepartizat sau pierderea neacoperita” 457 „ Dividende”
1068”Alte rezerve”
Daca societatea inregistreaza pierdere, pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar
si cel reportat, din rezerve, prime de capital si cap ital social, potrivit Hotararii Adunarii Generale a actionarilor
sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale .
In luna ianuarie se efecteaza urmatoarele inregistrari contabile:
1171 “Rezultatul reportat reprezentand profitul = 121 “Profit si Pierde re”
nerepartizat sau pierderea neacoperita”
2. Care sunt cheltuielile deductibile partial (si in ce cuantum) si nedeductibile la calculul impozitului pe profit,
respectiv veniturile neimpozabile cu particularitatile lor pentru un srl cu obiect de activita te consultanta software?
Cheltuielile nedeductibile si cele cu deductibilitate limitata sunt prevazute la art 21 alin. Si 4 din Codul fiscal,
neexistand particularitati anume pentru acest domeniu. Analog, veniturile neimpozabile le regasiti la art. 20 din
Codul fiscal. Eventual, daca aveti nelamuriri cu privire la anumite categorii de cheltuieli va rugam reveniti cu
explicitarea cazului concret.
3. Cum se procedeaza cu impozitul pe profit in conditiile in care la trim I, II, III s -a inregistrat impozitul minim iar
la trimestrul IV impozit pe profit? Ce note se fac si cum se procedeaza cu declaratia 101 privind impozitul pe
profit?
Aveti doua posibilitati:
Daca definitivati situatiile financiare ale anului 2009 pana la data de 25 februarie 2010, atunci pen tru trimestrul
IV nu declarati nimic pe Declaratia 100 la 25 ianuarie 2010, urmand sa depuneti Declaratia 101 privind impozitul
pe profit pana la data de 25 februarie 2010.
Impozitul datorat se determina astfel: se compara impozitul pe profit efectiv dete rminat in cursul anului 2009 cu
impozitul minim de plata aferent anului 2009 (care se determina pentru 8 luni - de la data intrarii in vigoare a
OUG 34/2009, in functie de veniturile realizate in anul 2008), si se declara si plateste suma cea mai mare din tre
ele. Nota contabila este 691 = 441.
Daca nu definitivati inchiderea exercitiului financiar pana la data de 25 februarie 2010 atunci pentru trimestrul IV
sunteti obligati sa declarati si sa platiti suma declarata la trimestrul III 2009 respectiv impozi tul minim. Astfel, la
25 ianuarie veti declara pe D 100, la rubrica impozit minim, urmand sa efectuati regularizarea impozitului pe anul
Cadou special pentru utilizatorii www.portalcontabilitate.ro
*******************************************************************************************
©2010 Rentrop&Straton, Grup de Editură şi Consultanţă în Afaceri 7
2009 si depunere D101 pana la data de 25 aprilie 2010. Analiza se va efectua la fel ca la pct.1 se declara si se
plateste suma cea mai mare rezultata dintre impozitul efectiv calculat si impozitul minim.
Irina Coma, expert contabil
Creditarea societatii in valuta de catre asociati. Aspecte juridice si fiscale
Intrebare:
O societate comerciala platitare de impozit pe profit, inregistrat si cu sediul in Romania in anul 2008 a fost
creditat de catre asociati in mai multe randuri cu valuta (EUR, GBP). In contractul de creditare se prevede ca
rambursarea se va face intr-un termen mai mic de 1 an.
La 31.12.2008, datoria catre asociati a fost reevaluat la cursul actual, fapt ce a generat o pierdere din diferenta
de curs valutar. Datoria fiind cu o scadenta mai mica de un an, nu le -am luat in considerare la calcularea
gradului de indatorare ( GI). GI fiind sub 3 aceste cheltui eli din diferente de curs valutar le-am considerat
cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit.
In 2009, societatea inregistreaza dificultati, nu reuseste sa ramburseze creditul primit de la asocia ti, desi
scadenta era depasita.
La 31.12.2009, se reevalueaza datoria catre asociati la cursul actual. Daca rezulta o cheltuiala, acesta se va
trata ca o cheltuiala cu dobanda si se va raporta in anul urmator pana cand GI va innregistra o valoare mai mica
de trei. Cum se inregistreaza aceste cheltui eli raportate pentru anul urmator in Declaratia 101 ?
Daca din reevaluare rezulta un venit din diferenta de curs valutar , cum se trateaza acest venit ?
Este un venit impozabil ?
Daca in contractul de creditare se prevede ca evidenta datoriei si rambursare a se va face in LEI, desi
imprumutul este in valuta, se mai reevalueaza la cursul de 31.12.xxxx ? Este in conformitate cu legislatia
aceasta mentiune in contractul de creditare ?
Raspuns:
Deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile si diferente de curs v alutar este reglementata in art. 23 din Legea
571/2003 privind Codul fiscal.
Potrivit acestuia, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a
capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a c apitalului se determina ca raport intre capitalul
imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul
anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital impr umutat se intelege
totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. (alin. (1))
In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea n eta
din diferentele de curs valutar, aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare,
sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile alin. (1), pana la deductibilitatea
integrala a acestora.(alin. (2)).
In cazul in care: cheltuielile din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea
gradului de indatorare a capitalului, depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o
cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1).
(alin. (3)).
Astfel, din punct de vedere fiscal, cheltuielile sau veniturile din diferente de curs valutar sunt deductibile
respectiv impozabile, cu exceptia pierderii nete din diferente de curs valutar aferenta imprumutrilor luate in calcul

Intrarea in patrimoniu

La momentul intrarii in patrimoniu, activele se inregistreaza la valoarea de intrare, denumita si valoare contabila, astfel:
Bunurile reprezentand aport la capitalul social sau cu titlu gratuit se inregistreaza la valoarea de utilitate.

Aceasta valoare este reprezentata de totalitatea fluxurilor financiare viitoare pe care bunul respectiv le va aduce intreprinderii, contribuind la productia acesteia de bunuri si/sau servicii, inclusiv prin cedare catre terti la incheierea perioadei sale de utilitate in intreprindere.

Din insasi definitia sa, rezulta ca aceasta valoare include un grad ridicat de aproximare. Pentru a-i da concretete si a o apropia cat mai mult de realitate, va stau la dispozitie cateva cai, si anume:
expertizarea de catre un expert independent atat fata de partea donatoare (sau cea care efectueaza aportul), cat si fata de intreprinderea primitoare;
compararea cu valoarea de piata (valoarea la care se tranzactioneaza pe piata alte bunuri similare);
aprecierea starii bunurilor, a gradului de uzura, a amplasarii etc.

Bunurile procurate prin schimb cu alte bunuri vor fi evaluate la valoarea de piata a bunurilor cedate la schimb.

Bunurile achizitionate vor fi evaluate la costul de achizitie.

Costul de achizitie este compus din valoarea facturata de furnizor, fara T.V.A., la care se adauga toate cheltuielile efectuate suplimentar pentru a aduce bunul la locul si in starea necesare pentru a putea fi folosit.

De exemplu, in costul de achizitie se includ: cheltuielile de pregatire a amplasamentului – in cazul instalatiilor industriale sau utilajelor, cheltuielile cu analiza de calitate pentru determinarea caracteristicilor – in cazul unor materii prime, cheltuielile cu taxele vamale si comisionul vamal – in cazul bunurilor importate, cheltuieli de demontare, mutare, remontare – in cazul utilajelor rulate achizitionate.
Bunurile produse de intreprindere – inclusiv stocurile de productie finita – se evalueaza la costul de productie.

Costul de productie include:
costul de achizitie al materiilor prime si al celorlalte consumabile utilizate;
cheltuielile directe de productie de natura cheltuielilor cu forta de munca;
cheltuielile indirecte de productie care pot fi legate in mod rational de productia bunului respectiv (cota-parte din cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor, cota-parte din cheltuielile activitatilor auxiliare productiei etc.).

Costul de productie nu va include cheltuieli generale de administratie, cheltuieli de desfacere sau cheltuieli financiare.

Includerea cheltuielilor de finantare a achizitiei sau productiei unui bun in costul acelui activ reprezinta un tratament alternativ, acceptabil numai in anumite conditii (prevazute de IAS 23 si interpretarea SIC-2).

Inventarierea anuala – in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale

La momentul inventarierii anuale se verifica de fapt daca valorile contabile ale elementelor patrimoniale mai corespund realitatii economice.

IMPORTANT:

Verificati daca premisele avute in vedere la stabilirea valorii de utilitate a bunului au ramas valabile si daca sunt confirmate de preturile pietei. Orice indicatie de depreciere de orice natura a bunurilor sau de apreciere a datoriilor trebuie investigata, cuantificata si acoperita cu un provizion.Provizioanele vor reprezenta astfel corectii ale valorii contabile a elementelor patrimoniale, fara a afecta inregistrarea initiala a acesteia.

Valoarea de inventar a activelor fixe nu se va modifica, in schimb se inregistreaza amortismente sau provizioane de depreciere.

Un alt exemplu este schimbarea premiselor care au stat la baza inregistrarii valorii contabile initiale in cazul elementelor patrimoniale monetare exprimate in valuta. Premisa modificata este cursul valutar, care la inregistrare este diferit de cursul valutar de la inchiderea situatiilor financiare anuale. Aceste elemente patrimoniale vor fi raportate utilizandu-se cursul de inchidere.

EXEMPLU:

Elementele patrimoniale monetare sunt: clientii, efectele de primit, disponibilitatile elemente banesti, imprumuturile pe termen scurt, mediu si lung, furnizorii, efectele de plata, alte patrimoniale pasive de trezorerie. monetare

Atentie si la corectia valorii activelor circulante pana la valoarea lor realizabila neta, respectiv valoarea la care ele sunt vandabile pe piata, din care se scad cheltuielile auxiliare necesare pentru valorificare. Diminuarea de valoare constatata intre valoarea contabila si valoarea realizabila neta se reflecta, de asemenea, prin constituirea unui provizion.

Firmele care angajeaza someri, scutite 6 luni de plata CAS

Drepturi de autor = se va plati CAS
Microintrepridere = impozit 16%
Specialistii recomanda trecerea la PFA



Firmele care angajeaza in 2010 persoane intrate in somaj de cel putin trei luni vor fi scutite pentru maximum sase luni de plata contributiilor de asigurari sociale aferente acestora, cu conditia ca noii angajati sa fie mentinuti pentru cel putin un an, iar angajatorul sa nu efectueze concedieri, se arata intr-un proiect de ordonanta de urgenta.

Scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale nu va fi insa acordata firmelor care in ultimul an au mai avut raporturi de munca incheiate cu aceste persoane si nici angajatorilor care ocupa astfel posturile vacantate in ultimul an dupa concedierea unor salariati.
Prin notiunea de contributii de asigurari sociale se intelege cea de asigurari sociale, de asigurari pentru somaj, de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, contributia pentru asigurari sociale de sanatate, inclusiv contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorate de angajatori.

"Angajatorii care au beneficiat de scutirea de la plata contributiilor de asigurari sociale si care, in perioada cuprinsa intre data intrarii in vigoare a ordonantei si data expirarii celor 12 luni, efectueaza si alte concedieri, pentru motive care nu tin de persoana salariatului, sunt obligati sa plateasca contributiile de asigurari sociale de care au fost scutiti", se arata totodata in document.

Scutirea de la plata CAS a firmelor care angajeaza someri este argumentata in ordonanta prin faptul ca efectele crizei economico-financiare asupra pietei muncii din Romania se mentin si in 2010 la aceeasi intensitate, fiind nevoie de masuri suplimentare care sa conduca la stimularea crearii locurilor de munca.

In document se atentioneaza ca persistenta efectelor crizei economico-financiare asupra pietei muncii creste riscul ca nivelul ridicat al somajului "sa se mentina si sa se transforme in somaj de lunga durata si inactivitate". Prin scutirea de la plata CAS pentru o perioada de maximum sase luni si mentinerea angajatului pe un interval de un an sunt estimate venituri suplimentare de 14,4 milioane lei din impozitul pe venit, de 13,3 milioane lei din asigurarile sociale de stat si de 4,9 milioane lei din asigurarile sociale de sanatate. Proiectul de ordonanta va fi discutat cu sindicatele si patronatele.

Dezvoltarea unei linii de productie vestimentare

In vederea dezvoltarii unei linii de productie in scopul obtinerii de articole vestimentare, entitatea ABC a achizitionat prin import in nume propriu, de la entitatea XYZ din China, 10 masini de cusut speciale, cu o valoare unitara de 1.400 USD / buc., in conditii de livrare “Ex works”

Transportul este efectuat de catre o firma specializata, costul transportului fiind de 1.800 USD. Taxa vamala aplicabila este de 3%. Cursul valutar din data vamuirii este de 2,3930 lei/ USD.

Costul de achizitie se determina astfel:

· valoarea externa (14.000 USD x 2,3930 lei/USD) 33.502 lei+ transport extern (1.800 USD x 2,3930 lei/USD) 4.307 lei= valoarea in vama 37.809 lei+ taxa vamala (37.809 lei x 3 %) 1.134 lei = cost achizitie 38.943 lei  · TVA (38.943 lei x 19%) 7.399 lei

Inregistrarile contabile efectuate sunt urmatoarele:

ü Achizitia echipamentelor in baza facturii externe emise de furnizorul extern, a facturii de transport si a declaratiei vamale de import:
2131 = % 38.943 lei

„Echipamente tehnologice” 404 33.502 lei

„Furnizori de imobilizari”

401 4.307 lei

„Furnizori”

446 1.134 lei

„Alte impozite,taxe si

Varsaminte asimilate”

(analitic distinct)


ü Achitarea obligatiei de plata privind taxele vamale conform declaratiei vamale de import:
446 = 5121 1.134 lei

„Alte impozite, taxe si varsaminte „Conturi la banci in lei”

asimilate”


ü Achitarea obligatiei de plata privind taxa pe valoarea adaugata conform declaratiei vamale de import:
4426 = 5121 7.399 lei

„TVA deductibila” „Conturi la banci in lei”

Impozite, taxe si varsaminte asimilate - monografii si aplicatii

Achizitia unei licente de catre o societate comerciala

O societate comerciala achizitioneaza o licenta evaluata la 15.000 lei, pentru care trebuie sa plateasca taxe vamale in valoare de 1.500 lei si comision vamal pentru 85 lei. 

Recunoasterea licentei se realizeaza astfel:
2051 = 404 15.000 lei
„Concesiuni, brevete, licente, „Furnizori de imobilizari”

marci comerciale si alte drepturi si

valori similare achizitionate”

2051 = 446 1.500 lei

„Concesiuni, brevete, licente, „Alte impozite si varsaminte

marci comerciale si alte drepturi si asimilate”

valori similare achizitionate”

2051 = 447 85 lei

„Concesiuni, brevete, licente, „Fonduri speciale”

marci comerciale si alte drepturi si

valori similare achizitionate”

Achizitia unei licente de catre o societate comerciala

Achizitia unei licente de catre o societate comerciala

O societate comerciala achizitioneaza o licenta evaluata la 15.000 lei, pentru care trebuie sa plateasca taxe vamale in valoare de 1.500 lei si comision vamal pentru 85 lei.

Recunoasterea licentei se realizeaza astfel:
2051 = 404 15.000 lei

„Concesiuni, brevete, licente, „Furnizori de imobilizari”

marci comerciale si alte drepturi si

valori similare achizitionate”

2051 = 446 1.500 lei

„Concesiuni, brevete, licente, „Alte impozite si varsaminte

marci comerciale si alte drepturi si asimilate”

valori similare achizitionate”

2051 = 447 85 lei

„Concesiuni, brevete, licente, „Fonduri speciale”

marci comerciale si alte drepturi si

valori similare achizitionate”

Contabilitate:Indemnizatia pentru cresterea copilului se va lua si fara 12 luni consecutive de munca

O propunere legislativa aflata in acest moment la Camera Deputatilor doreste sa modifice O.U.G. nr. 148/2005 in ceea ce priveste acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului. Astfel, "se va constitui exceptie de la prevederile articolului 1 mamele care au o vechime in munca de cel putin 10 ani, acestea urmand sa beneficieze de indemnizatia lunara pentru cresterea copilului chiar daca nu au stagiul de cotizare complet in ultimele 12 luni".


Altfel spus, 10 ani vechime in munca ar putea sa "scape" viitoarele mame de obligatia de a avea 12 luni muncite consecutiv. Propunerea legislativa a fost inaintata in Senat, unde Consiliul legislativ i-a dat aviza favorabil, in timp ce Comisia pentru egalitatea de sanse i-a dat aviz negativ, ca si cea pentru munca, familie si protectie sociala. Interesant este ca si Guvernul a avizat negativ, explicand ca este discriminatorie pentru ca nu precizeaza faptul ca si tatii ar putea fi parte a acestui proces. In plus, nu se precizeaza sursele de finantare. 

Pe 8 februarie a fost respinsa de plenul Senatului, cu 13 voturi pentru si 61 impotriva, insa a fost trimisa catre Camera Deputatilor. Camera Deputatilor este camera decizionala